Faceți căutări pe acest blog

marți, 7 ianuarie 2014

Cetatea Oradea. Carte II





          CUVÂNT  ÎNAINTE   (CETATEA  ORADEA  REDIVIVUS. PIELE  MEDIEVALĂ)



Volumul este a doua din seria „CETATEA  ORADEA  REDIVIVUS”. Dacă în primul am ilustrat artefacte din metal, în acest volum vă propunem „PIELE  MEDIEVALĂ”. De ce piele? Pentru că în campaniile de săpături arheologice din Cetatea Oradea a ultimilor opt ani au fost aduse la lumină trei inventare de piele de perioadă medievală.

            Cartea a fost organizată în maniera primului volum, prin urmare, cuprinde informaţie chimică, de data aceasta, de chimie organică. Am făcut-o deliberat, în ideea asigurării  accesului cititorului la limbajul de specialitate, cel uzitat în explicarea degradării/deteriorării patrimoniului din piele arheologică. Am încercat să demonstrez, odată în plus că faza meşteşugărească este caducă. Lucrurile au o anumită logică. Fenomenele, modificările structurilor materiale au o explicaţie (sau mai multe), intervenţiile noastre au o motivaţie (susţinută de argumente). A practica profesia de conservator/restaurator implică cunoştinţe  din varii domenii, abilitatea justului echilibru în aprecierea unei situaţii,  în studiul fiecărui caz, în rezolvarea fenomenelor sau situaţiilor inedite ivite pe durata intervenţiilor, sau în   elabora noi proceduri.  Se lucrează cu materia, deci trebuie să o cunoaştem. Prin urmare, explicaţiile chimice referitoare la compoziţia pielii, degradarea şi maniera de examinare,  pot fi utile ca să nu spun chiar necesare specialiştilor, cei care vin în contact direct cu această structură materială.

            Partea primă continuă cu consideraţii privind materia primă pentru confecţionarea de  încălţăminte şi legătorie carte întrucât acestor categorii de artefacte aparţin inventarele din piele descoperite. Capitolul se continuă cu temele conservării şi cercetării pielii arheologice.

            Între fragmentele de artefacte descoperite, predomină cele de încălţăminte, motiv pentru care un tronson  (partea a doua a cărţii) a fost dedicat prezentării modului artizan de confecţionare precum şi perindării fugitive de tipuri de încălţăminte care au făcut istorie. Am încercat astfel să integrez în cadrul istoric general european inventarul de piele arheologică descoperit în Cetatea Oradea.

            Partea a treia, „Piele medievală în Cetatea Oradea”   aduce în ochii cititorului, în sfârşit, fragmente de piele tratate/conservate de urgenţă (de salvare), mărturie a aplicabilităţii consideraţiilor  teoretice enunţate în paginile anterioare. Patrimoniul arheologic bihorean este printre foarte puţinele care include piele medievală (alta decât din cripte de lăcaşuri de cult) graţie acestui material conservat preventiv. Valorificarea ştiinţifică, cercetarea acestui patrimoniu este la debut.

            Ultima parte cuprinde o lucrare în limba engleză, singura semnalare până în prezent a unei părţi a inventarului arheologic din piele conservat precum şi argumentarea consideraţiilor puse pe hârtie.


Cartea a fost concepută pentru lecturare şi deschidere spre patrimoniu şi conservarea lui.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu